Luthopia

Despre

Povestea din spate pe larg

Nu îmi imaginam că aș putea fi altceva decât artist în viață.

Chiar dacă habar nu aveam ce înseamnă asta concret.  Simțeam că latura aceasta face parte din mine și s-a manifestat încă de când eram foarte mică.

Am fost mulți ani un căutător și autodidact pentru că…aveam un alt liceu vis a vis de casă. Nu era de arte. Așa că…toate caietele mele de mate, chimie, franceză, etc…, aveau desene în ele. 

Am ajuns să studiez arta doar la facultate, pentru că profesoara mea de desen  a tras-o pe mama de mânecă pe stradă, într-o zi obișnuită. Eu nu am reușit să o trag destul 🙂 

Am ajuns să studiez arta doar la facultate, pentru că profesoara mea de desen  a tras-o pe mama de mânecă pe stradă, într-o zi obișnuită. Eu nu am reușit să o trag destul 🙂 

 Îmi doream atât de mult să ajung la arte încât nici nu conta specializarea. Nu aș fi știut oricum ce să aleg. Sub îndrumarea unor oameni în domeniu, am ajuns să fac design. Vestimentar și de imprimeu. 

Casa roșie, ultimul etaj din Mărăști. Până să ajungi la ultimul etaj, trecerai zilnic pe la etajul 1 unde era ceramica. Mi se părea atât de fascinant ce se întâmplă acolo, încât mi-a trecut de mai multe ori prin minte să mă transfer. 

Însă la 18 ani…sună mai bine design vestimentar. Mi se părea rușinos să fac o facultate de ..ceramică. 

Însă atunci, am știut cu certitudine un lucru. Că odată voi ajunge să fac asta. Nu știam ce, când și cum se va întâmpla acel “odată” dar eram sigură că se va întâmpla. Nu am avut nici un plan în toți acești ani, dar planul a venit singur către mine fără ca eu sa depun vreun efort.

Totul s-a întâmplat cu un simplu masaj care a veni într-un moment al vieții în care cariera mea părea să se îndrepte în cu totul alt domeniu.

Mesajul suna așa: „Flavi, sunt două locuri libere la un atelier de lut. Vrei să mergem?” După ce am venit de la atelier, prietena mea mă întreabă dacă nu vreau să luam un pachet de lut împreună. Eram atât de ocupată perioada aceea că nu m-am putut concerta pe asta. Însă, într-o bună zi, prin martie, m-am trezit cu o jumătate de pachet de lut, de la prietena mea. De la jumătate de pachet s-a ajuns azi la nenumărate pachete. 

S-a ajuns și la conștientizarea că tot ceea ce am studiat până acum în domeniul artistic îmi servește perfect acum. Pot să văd cum ceramica este o artă desăvârșită, deoarece înglobează toate ramurile ei, pe care le-am studiat sau am intrat în contact cu ele (desen, design, pictură, modelaj) , chiar dacă fix pe ea nu am studiat-o.. Și nu știu cum se face, dar îmi vine atât de ușor să modelez încât simt că toată viața asta am făcut.. 

Sunt recunoascătoare tuturor situațiilor, experiențelor și oamenilor care au condus spre acest drum neașteptat dar totusi atat de asteptat si atat de.. al meu.